Barajul Stânca-Costești a fost construit pe râul Prut, la hotarul României cu Republica Moldova, odată cu construcția centralei hidroelectrice omonime. Barajul formează lacul de acumulare cu același nume care are o suprafață de 59 km² (este cel mai mare lac de acumulare din România).

La construcția barajului Stânca-Costești, partea română a fost nevoită să strămute șapte sate, iar cea sovietică, adică Republica Moldova, 11 sate.

Barajul, care are o înălţime de 43 de metri şi o lungime a coronamentului de 300 de metri, este singurul din România construit nu doar din beton, ci şi din pământ. Din punct de vedere tehnic, este o combinaţie de baraj cu contraforţi, baraj de greutate din pământ, dar şi de baraj din casete de beton umplute cu balast. Deversorul de ape mari, situat pe mijlocul său, are forma unui pod.

Acum, importantul nod hidrotehnic este exploatat în comun de autorităţile române şi cele din Republica Moldova. Cele două părţi stabilesc de comun acord care sunt debitele de apă deversate în aval, dar şi orice altă acţiune care are ca scop controlarea apei în interiorul acumulării şi în aval de aceasta.

Sursă: wikipedia.org